Arhanghelul Raul – un roman SF, realist și pus pe glume

Spread the love

Zilele trecute, Ovidiu Eftimie, jurnalist, blogger, om responsabil cu bășcălia și caternica la Times New Roman, și-a lansat romanul „Arhanghelul Raul” acasă, la Brașov. Apărută în această toamnă 2016, la Editura Nemira, cartea consemnează debutul său scriitoricesc. Care-i povestea dintre coperți? Ne-o spune însuși autorul.

Un publicitar mort (Raul Malcea) se reîntoarce din Iad, pentru a preveni Apocalipsa. În acest demers e ajutat de o organizație secretă de nași de tren (coordonată dintr-un birou ministerial de la Transporturi, de directorul Boitoș), un spion SRI (fostul și, totodată, viitorul polițist Petre Popescu) și un bețiv (Drojdierul Timpului) care călătorește prin universuri paralele, după iubita-i pierdută. Toate astea se întâmplă în România, pe ruta București-Brașov-Teiuș.

Andrei Crivăț: „Cel mai tare mi-a plăcut pentru că, deși știam unele idei care apar în carte, totuși mi le-am imaginat în cu totul altfel și prezentarea lor în carte m-a surprins – evident, plăcut.

Mi-a plăcut pentru că are niște idei proaspete, amuzante. Care nu-s luate din cărți citite de el, ci sunt gândite de el. Pentru că e scrisă cu bucurie, cu nerv, pentru că transformă niște amănunte sordide din viețile noastre de zi cu zi în borne valorice. Pentru că omul are, categoric (și așa cum știam deja) și verb, și umor, poate uneori prea subtil (am un pariu cu mine însumi, că multă lume nu va înțelege referința la un anume personaj secundar care apare, vorba lui, ca un Easter Egg pe-acolo). Este o carte savuroasă. Este, cum ar zice chiar autorul, o carte cinstită”.

George Damian: „În ciuda anti-clericalismului său arogant, Maestrul Ovidiu Eftimie a scris un roman profund creștin. Nu vă speriați, nu adie nici urmă de aromă de tămâie sau vreo dezbatere dogmatică din cartea lui Eftimie, dimpotrivă, aromele care domină sunt cele de ceapă cu slănină, țuiculiță de țară, bere stătută din bombele brașovene și transpirație de controlor de tren.

arhanghelul-raul-silviu-prescornitoiuCând am terminat de citit Arhanghelul Raul, mă măcina o idee pe care nu puteam s-o apuc cum trebuie, ca un dop de-ăla comunist de plastic cu striații înțepenit în gâtul unei sticle de un litru ce mă împiedica să ajung la tescovină. Și mi-am adus aminte de Dănilă Prepeleac al lui Ion Creangă – gena moldovenească zbiară din rărunchi în toată cartea lui Eftimie, iar Dănilă Prepeleac stă pitulat prin toate încăperile din întreaga aventură, îl simțeam ascuns. Și Stan Pățitul era tot pe acolo.

Dorin Lazăr: „Este probabil cea mai amuzantă poveste pe care o să o citiți anul acesta. E povestea unui creativ român, care moare și e trimis din Iad, după niște beri. Sau despre o armată a nașilor de tren care se luptă cu creaturi pandimensionale. Sau despre drojdierul timpului, omul care își caută iubita în fiecare schimbare de direcție a universului.

Sau, v-ați prins voi. E o poveste complexă, cu o mulțime de idei amuzante în spate, genul ăla de poveste la care râzi la fiecare paragraf”.

Mai multe despre „Arhanghelul Raul”, inclusiv de unde poate fi cumpărat, se găsesc aici.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*